Municipiul Slatina

Istoria orasului Slatina

Sãpãturile arheologice au demonstrat existentza unei ashezãri umane pe vechea vatrã a orashului Slatina, apartzinând culturii „de prund”. Cercetãri mai recente au dus la descoperirea unor resturi ceramice din cultura Vãdastra shi Cotzofeni. Zona a fost locuitã shi de triburile geto-dacice din ramura acilor, având rezidentza la Acidava, pe malul drept al Oltului, pe Limesul Alutan. Pe raza municipiului s-au descoperit unelte agricole din fier, ceramicã romanã de lux (terra sigillata) shi comunã, tezaure monetare. Douã ashezãri romane au fost identificate în orash, în punctul Streharetzi shi în cartierul Cireashov. Atestarea materialã a locuirii acestui areal este mai slabã pentru secolele IV-VII, însã pentru secolele VIII-XIII existã dovezi apartzinând Culturii Dridu shi Vãdastra, iar altele purtând urmele migratziilor pecenegilor, cumanilor shi tãtarilor.

Slatina a fost atestatã documentar pentru prima datã în epoca medievalã, la 20 ianuarie 1368, printr-un act oficial: Vladislav I Vlaicu (1364-1377) acorda scutire de vamã la Slatina tuturor negustorilor brashoveni.

În iunie 1522, Radu de la Afumatzi îi învinge pe turcii otomani la Slatina.

În timpul domniei lui Vlad Vintilã (1532-1535) este emis un act care mentzioneazã „cetatea de scaun Slatina”.

Mihai Viteazul restaureazã mãnãstirea Clocociov, de la Slatina, ca rãsplatã pentru serviciile aduse de populatzie în demersurile sale politice.

În epoca modernã, Slatina a trãit din plin Revolutzia de la 1821. Aici, Tudor Vladimirescu s-a întâlnit cu cãpetenia de haiduci Iancu Jianu. Momentul politic a imprimat în zonã stilul arhitectural „Tudor”.

Slãtinenii s-au implicat activ în evenimentele politice care au urmat: Revolutzia de la 1848, Unirea Moldovei cu TZara Româneascã din 24 ianuarie 1859, Rãzboiul de independentzã 1877, Rãscoala tzãrãneascã de la 1907, Marea Unire din 1918, Primul shi Al Doilea Rãzboi Mondial.

Descoperirile arheologice facute in ultimii ani au scos la iveala prezenta omului in zona si imprejurimile orasului Slatina inca din paleolitic. Uneltele din silex, cioplite, incadrate tipologic in " cultura de prund " s-au descoperit pe Valea Oltului, Valea Muierii, Valea Darjovului, la Clocociov, Cireasov si in apropierea orasului la Curtisoara.
In perioada de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului, in zona orasului s-au asezat triburi de pastori purtatori ai culturii Cotofeni, ale caror asezari sezoniere s-au descoperit in cartierul Clocociov si la Strehareti. La inceputul epocii bronzului, pe teritoriul Slatinei locuiau triburile culturii Glina venite din centrul Munteniei, care au impins spre nord vest triburile Cotofeni, din perioada de tranzitie. Din perioada mijlocie pana la sfarsitul epocii bronzului, zona Slatinei este locuita de catre comunitatile culturii Verbicioara, ale caror urme au aparut in str. Pitesti , pe panta stanga a Sopotului si in str. Oituz.
In epoca fierului, pe Valea Sopotului s-a dezvoltat o intinsa asezare traco-geto-dacica, care evolueaza continuu pana in sec. I i.e.n.
Este posibil ca populatia dacica din zona Slatinei sa fi facut parte din puternica uniune creata in vestul Campiei Munteniei, care in anul 335 i.e.n se opune cu armele lui Alexandru Macedon.
In urma victoriei asupra dacilor ( 106 e.n. ), odata cu crearea provinciei Dacia , Traian a anexat si teritoriul Munteniei provinciei Moesia Inferior. Aceasta anexare este de scurta durata, cand Hadrian renunta la aceste teritorii. Insa, pe timpul lui Septimius Severus partea de V a Munteniei, care cuprindea si zona Slatinei, intra din nou in componenta Imperiului Roman. Vestul Munteniei nu a ramas prea mult timp sub stapanire romana, deoarece in timpul domniei lui Filip Arabul, sub presiunea puternicului atac al carpilor din anul 245 e.n. granita a fost retrasa din nou pe malul drept al Oltului. Dupa retragerea administratiei romane din Dacia ( 271 e.n. ), asa cum au dovedit cercetarile arheologice, cele doua asezari de la Strehareti si Clocociov si-au continuat existenta.

Pe baza urmelor de locuire din sec. VI-X si a toponimiei slave din zona, intre care si numele asezarii ( Slatina = Slam-tina = pamant sarat, saratura ) s-a putut ajunge la concluzia ca asezarea de la Slatina a aparut ca asezare rurala cu mult inainte de sec. al X-lea. Cea mai vehiculata si acreditata parere referitoare la denumire este aceea ca aceasta s-a creat din latina arhaica: Salaatina, Salatina, Slatina - rezulta asadar ca orasul Slatina poarta numele coloniei romane instalata candva aici.

Prima mentiune documentara a Slatinei dateaza din a doua jumatate a secolului al XIV-lea. In hrisovul domnesc din 20 ianuarie 1368, emis de Vlaicu Voda ( Vladislav I ) privind privilegiul comercial acordat negustorilor din Brasov , Slatina este mentionat ca punct vamal. Informatii pretioase despre orasul de pe Olt aflam din insemnarile de calatorie ale lui Paul de Alep, secretarul insotitor al Patriarhului Macarie, care vizitand manastirile din partea Oltului in ziua de " miercuri 27 august 1653, au trecut printr-un oras de targ numit Slatina, si peste Olt, ce curge pe aproape, si care e trecut cu corabii."
In cadrul impartirii administrative a Tarii Romanesti, orasul Slatina devine capitala judetului Olt, mentionat documentar la 26 aprilie 1500.De la jumatatea secolului al XVII-lea s-au pastrat cele mai vechi constructii de caramida cu caracter religios:
· Manastirea Clocociov, reconstruita din temelie in anul 1645 de catre marele spatar Diicu Buicescu pe temeliile unui asezamant religios mai vechi din secolul al XVI-lea
· Biserica Domneasca, actuala biserica Sfanta Treime, construita in anul 1645 de catre Ghenea vel vistier
· Manastirea Streharet, ridicata in anul 1671 de catre Serafim, episcopul Buzaului.

In secolul al XVIII-lea se construiau in Slatina primele fantani la care apa era adusa din izvoare captate, prin conducte din olane de pamant ars, asezate cap la cap.

In 1741 este mentionata existenta unei scoli domnesti la Slatina. Aceasta este prima scoala de stat si totodata cea mai veche scoala atestata documentar la Slatina. Cativa ani mai tarziu , prin 1763, este mentionata ca functionand pe langa Manastirea Maica Precesta o noua scoala cu limba de predare romaneasca.
In anii 1799-1800, din fondurile lasate de catre marele filantrop slatinean Ionascu Cupetu este creata scoala Ionascu, care a functionat initial pana in 1836, in chiliile bisericii lui Ionascu. Pe langa scoala Ionascu s-a organizat mai tarziu si prima biblioteca publica din Slatina.
Inca din anul 1797 era creat la Slatina unul din cele mai vechi spitale din Tara Romaneasca, asezat initial, ca si Scoala Ionascu, in chiliile bisericii Ionascu.
Sub aspectul politic, Slatina cunoaste in primele decenii ale sec. al XIX-lea marile framantari ce bantuiau pe cei exploatati. In acea perioada in hatisurile padurii de la Strehareti au haiducit vestitii luptatori pentru dreptate Iancu Jianu, Ionita Tunsu din Optasi si Panait Anghel din Valcele. In martie 1821, Slatina foloseste ca loc de adunare pandurilor lui Tudor Vladimirescu si fortele fidele idealurilor revolutiei vor participa activ la sustinerea acesteia. Tot la Slatina i se alatura lui Tudor Vladimirescu cetele de haiduci conduse de Iancu Jianu. In planul militar si politic al Revolutiei elaborat de conducatorul ei, s-a stabilit sa se faca in raionul Slatina jonctiunea fortelor disponibile ale pandurilor. In acest scop, pana la data de 6 martie 1821, adica la 2 zile dupa sosirea lui T.Vladimirescu aici, s-a strans la Slatina grupul principal de forte condus de catre acesta. Efectivele trupelor concentrate la Slatina au totalizat 8000 de oameni si 3 tunuri. Dupa sfarsitul tragic al lui Tudor Vladimirescu si inabusirea sangeroasa a Revolutiei, intre localitatile care au cazut prada flacarilor se numara si Slatina. La Revolutia din 1848 locuitorii Slatinei au participat inca de la izbucnirea acesteia pe Campia Islazului, avandu-l in frunte pe Iorgu Valeanusi pe profesorul Costache Stanciovici de la Scoala Ionascu.

La realizarea unirii din 1859, prin Comitetul Unionist din Slatina locuitorii vor participa la toate etapele marelui eveniment.

Prin pozitia sa strategica, sprijinita la V de raul Olt, la S de gara CFR, aflata pe principalele artere de circulatie pe uscat si pe raul Olt, Slatina va fi o prezenta importanta in razboiul din 1877 - 1878, care a consfintit independenta de stat a Romaniei. Insa nici dupa castigarea independentei situatia taranilor si a muncitorilor nu s-a imbunatatit, nazuintele lor fiind inselate.

O puternica rascoala a taranilor a avut loc la inceputul lunii iunie a anului 1899 in gara din Slatina. Taranii din oras si din satele invecinate au venit intr-un numar atat de mare incat au umplut intreaga campie din jurul garii. Autoritatile au chemat unitati de armata din Craiova si din Pitesti , care au folosit armele pentru inabusirea ei. Acestei rascoale, cea mai mare din tara intre anii 1888-1907, s-a incercat sa i se atribuie un caracter spontan, "fiind consecinta falsificarii alegerilor din mai 1899 ". La violenta miscare a taranilor din gara Slatina s-au alaturat si muncitorii de aici. Documentele ne pastreaza nume de muncitori care au platit cu viata solidaritatea lor cu taranii, precum Gheorghe Ilie Doinea sau Costica Mireanu.

Orasul traieste apoi vapaia marii rascoale din 1907. Desi au fost luate masuri de a-i impiedica pe rasculati sa patrunda in oras, slatinenii au incurajat si sprijinit lupta dreapta a miilor de "flamanzi si goi", care se ridicasera impotriva nedreptatii sociale. Unii locuitori ai Slatinei isi amintesc si azi de loviturile de tun care distrugeau satele Mihaesti de Sus si de Jos, de salvele executiei taranilor din Valcele si Radomiresti, de convoaiele de arestati carora li se adauga si profesorul Tiberiu P. Popescu, directorul gimnaziului real din oras.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial muncitorii din Slatina au luptat impotriva dictaturii militaro-fasciste, in special prin actiuni de sabotaj.

Inceputul paginii>>>

Asezarea Geografica

Municipiului Slatina este pozitionat pe un culoar larg, bine conturat si delimitat, în zona de contact dintre Piemontul Getic shi Câmpia Olteniei. Vatra orasului are forma unui amfiteatru deschis catre lunca Oltului, in fata caruia se ridica dealul Gradiste. Treptat, aceasta vatra s-a extins catre dealurile Caloianca si Viilor. Sub aspect morfologic, ashezarea geograficã a municipiului Slatina se limiteazã la sectorul de vale a râului Olt cu dezvoltarea pe dreapta a acestuia shi se delimiteazã la nord cu prelungirile sudice ale marii unitãtzi cunoscutã ca podishul „Piemontul” Getic shi anume, prin subdiviziunile acestuia de est prin Dealurile Oltetzului, la nord Platforma Cotmeana, la vest parte din Câmpia Boianului. La sud, sectorul de vale este delimitat de subdiviziunea Câmpiei Romanatziului cu contact pe malul stâng al râului Olt cu Câmpia Boianului. Municipiul Slatina este situat în zona de nord a judetzului Olt, în partea de vest a Munteniei, pe Valea Râului Olt, pe ultimele coline ale Platformei Cotmeana (subdiviziune a Piemontului Getic), la contactul ei cu Câmpia Slatinei. Orashul se aflã la extremitatea sud-vesticã a Platformei Cotmeana.

Din punct de vedere altimetric, orashul este dispus între 160-175 m shi 110-112 m. Vãile care strãbat Municipiul Slatina de la nord-est la sud-est sunt: Streharetz, Sopot, Clocociov shi Milcov (Urlãtoarea). Ele au caracter permanent, fiind alimentate din izvoare situate la baza teraselor shi din precipitatzii.

Municipiul Slatina este situat în sud-sud vestul tzãrii, la 44 26'' latitudine nordicã shi 24 21'' longitudine esticã, având o altitudine ce variazã între 134 m în partea de sud a orashului shi 172 m în partea de nord, zona cea mai înaltã.

Slatina este ashezatã pe stânga râului Olt, ocupând suprafetze apreciabile ale complexului de terase ale râului. Orashul este amplasat în forma de amfiteatru, în care zonele joase (din sud vest sud), respectiv lunca propriu-zisã a râului Olt se încadreazã la altitudini de 130-135 m, iar în zonele mai înalte (nord) terasa medie a râului Olt ajunge la altitudini de 172 m.

Valea Oltului reprezintã o axã orohidrograficã caracterizându-se prin asimetrie morfologicã, dar în sens invers, cu versantul stâng înalt shi abrupt, iar cel drept prelung, cu terase înalte neinundabile sau putzin inundabile shi terenuri foarte bune pentru agriculturã.

În vestul municipiului Slatina se aflã un martor de eroziune desprins din terasa înaltã numit Dealul Grãdistea.

CLIMA

Clima zonei apartzine tipului temperat continental, exprimat de valorile anuale ale temperaturii anului (10,6 C) shi prin precipitatziile medii anuale cu valori sub 515,7 mm.

Temperaturile medii lunare au o evolutzie normalã. Amplitudinea termicã medie este de 24,8 C. Aceastã valoare ne permite sã includem zona Slatina în regiunile cu amplitudini anuale relativ mari, care corespund unui climat temperat continental moderat.

Temperatura medie anualã la Slatina este de 10,6 C.

În perioada 1896-2002 temperatura maximã absolutã a atins valoarea de +40,5 C în anul 1952 în luna august, iar minima absolutã de -31 C în luna ianuarie 1942.

Municipiul Slatina fiind reshedintza judetzului Olt, numeroase institutzii importante pe plan local shi regional (printre care Prefectura shi Consiliul Judetzean Olt) îshi aflã sediul în acest orash. Parte integrantã a municipiului este cartierul Cireashov. Fostã comunã, acesta a fost cuprins în structura teritorial-administrativã a orashului shi, împreunã cu municipiul, formeazã o unitate administrativã de sine stãtãtoare.

Municipiul Slatina se întinde pe o suprafatzã de 5393 ha, din care 2090 ha în intravilan.

Inceputul paginii>>

Scurt istoric demografic

Ritmul de dezvoltare al orasului a influentat cresterea numarului de locuitori de-a lungul vremii. Pana la inceputul secolului al XIX-lea, numarul de locuitori nu a depasit cifra de 1500, iar ritmul de crestere al populatiei a fost lent. Principala functie economica a orasului a fost, in tot cursul istoriei lui, cea agricola.

O trecere catre domeniul industrial se inregistreaza spre jumatatea sec. al XIX-lea si in perioada urmatoare, dar alaturi de functia agricola prezinta mare importanta si cea commercial-mestesugareasca, favorizata de existenta unui targ anual. Odata cu industrializarea orasului creste populatia activa din acest sector, agricultura trecand pe planul al doilea, iar populatia activa din sectorul agricol scade. Deci, cresterea populatie orasului s-a datorat in principal populatiei venita din satele apropiate. Din aceasta cauza, 70% din populatia stabila actuala a Slatinei nu s-a nascut aici.

Dupa religie, populatia este in proportie de 50% ortodoxa, restul religiilor fiind: adventisti, catolici etc. Dupa nationalitate, marea majoritate a slatinenilor sunt romani. Exista si un numar mic de aromani macedoneni, precum si alte nationalitati.

Locuintze

Pe raza orashului existã 3624 de clãdiri de locuit, din care 3245 sunt case, iar 379 blocuri. Din totalul de 25495 de apartamente, 1089 sunt detzinute de Primãria municipiului Slatina shi repartizate în felul urmãtor: locuintze sociale 47; locuintze cu chirie 1014; spatzii cu altã destinatzie 28. Numãrul total de locuintze se ridicã la 28740.

Municipiul Slatina este organizat în cincisprezece cartiere (ex.: Steaua, Crishan I, II, Progresul I, II Cartier Orashul Vechi, Aluta, Clocociov, Tudor Vladimirescu, Nicolae Titulescu). Zona centralã este multifunctzionalã, având atât clãdiri de locuit (blocuri de locuintze cu 4 pânã la 10 etaje), cât shi de servicii (Prefectura Judetzului Olt, Consiliul Judetzean Olt, Poshta Românã, Banca Alianz-Þiriac filiala Slatina, Directzia Generalã a Finantzelor Publice Olt, Directzia Administrare Patrimoniu shi Directzia Protectzie shi Asistentzã Socialã a Consiliului Local al Municipiului Slatina, sedii ale partidelor politice, magazine, shcoli, licee).

Situatzia caselor :

Total case: 3 245

Racordate la sistemul de canalizare: 1 107
Racordate la sistemul de alimentare cu apã: 1 322
Racordate la sistemul de energie electricã: 2 920

Starea clãdirilor de locuit din orash se prezintã astfel:

foarte bunã (aproximativ 15%)
bunã (aproximativ 70%)
proastã (aproximativ 15%)

Municipiul Slatina s-a preocupat de creshterea numãrului de locuintze. În parteneriat cu Agentzia Natzionalã de Locuintze s-a construit un numãr de 6 blocuri, însumând 196 de locuintze.

Migratzia populatziei

În primele cinci luni ale anului 2003 s-au înregistrat 2.888 schimbãri de domiciliu în municipiul Slatina shi 440 de vize de reshedintzã. Rezultã cã tendintza de migrare a populatziei cãtre orash este în creshtere.

Structura populatziei

Dupã sexe, la sfârshitul primului trimestru al anului 2003, populatzia municipiului se prezintã astfel:

Populatzia municipiului Slatina pe categorii de vârstã:

Grupa de vârstã	Nr. locuitori		Total
Ani	Barbati	Femei
0-18	9533	9178	18.711
18-25	6729	6450	13.179
25-45	14.776	16.980	31.756
45-59	10.073	9492	19.565
peste 59	3423	4008	7431
Total	44.534	46.108	90.642

În ceea ce priveshte apartenentza, pe natzionalitãtzi, a populatziei situatzia se prezintã astfel:

cetãtzeni români - 98,32%, rromi - 0,98%, maghiari - 0,1% iar diferentza de 0,6% este constituitã de cetãtzeni de alte natzionalitãtzi. Nu toatã populatzia care locuieshte efectiv în Slatina este înregistratã la Serviciul de evidentzã informatizatã a persoanei. Ca urmare a creshterii tendintzei de migrare a populatziei cãtre orash, creshte shi numãrul de solicitãri de locuri de muncã shi de locuintze.

Iar la confesiuni, situatia stã în felul urmãtor: - ortodocsi: 99,3% - romano-catolici: 0,2% - adventisti: 0,2% - alte confesiuni: 0,3%

Fortza de muncã

Populatzia activã este de aproximativ 55.000 locuitori, respectiv 60% din total populatzie. Sub aspectul ocupãrii fortzei de muncã, pe domenii de activitate, situatzia se prezintã astfel:

agriculturã - 2,5%
industrie - 42,9%
constructzii - 11,7%
comertz - 9,9%
transporturi shi telecomunicatzii - 5,3%
învãtzãmânt - 5,2%
administratzie publicã - 3,4%
sãnãtate - 5,2%
alte ramuri - 0,5%
în cãutarea unui loc de muncã- 3,4%

Situatzia rromilor

Rromii locuiesc în zone în care nu existã utilitãtzi publice: energie electricã, gaze, apã-canalizare,drumuri modernizate. Mai multe familii ocupã o locuintzã cu spatziu locativ insuficient. Rromii reprezintã 80% din totalul beneficiarilor de ajutor social.

Din analiza dosarelor de ajutor social al familiilor de rromi, rezultã cã aprox. 45 de copii de vârstã shcolarã nu sunt cuprinshi în sistemul de învãtzãmânt. Peste 90% din rromi nu shtiu carte, nu au terminat învãtzãmântul obligatoriu sau nu sunt calificatzi într-o meserie. Consiliul local a pus la dispozitzia familiilor de rromi 90 locuri de casã (3.090 mp), prin concesionarea unor terenuri. Au intrat, efectiv, în posesia locurilor de casã 35 de familii, multzi dintre rromi refuzând concesionarea din lipsã de posibilitãtzi financiare pentru a-shi construi locuintze. Dintre cei care au construit locuintze, peste 80% au edificat constructzii din materiale recuperate din demolãri, fãrã structurã de rezistentzã corespunzãtoare shi de dimensiuni care nu asigurã conditzii optime de locuit.

Se înregistreazã absenteism/abandon shcolar ridicat în rândul copiilor rromi, motivat de posibilitãtzile materiale reduse pentru asigurarea articolelor de îmbrãcãminte/încãltzãminte, rechizite shi de dezinteresul pãrintzilor în formarea shcolarã shi profesionalã a copiilor lor.

Majoritatea rromilor nu pot fi angajatzi decât în locuri de muncã necalificatã.

Peste 90 % din locuintzele construite de rromi, dupã 1989, au fost realizate fãrã autorizatzie de constructzie. Din aceastã cauzã nu pot beneficia de energie electricã, gaze sau alte utilitãtzi.

Inceputul paginii >>>

Cultura

Teatrul „Eugen Ionescu”, înfiintzat în anul 1998 de cãtre Consiliul local Slatina, functzioneazã în cadrul Centrului Cultural „Eugen Ionescu”, alãturi de fanfara municipiului shi corul „Millennium”. Atât teatrul, cât shi Centrul cultural poartã numele scriitorului francez de origine românã Eugen Ionescu, nãscut la Slatina la 13/26 noiembrie 1909. Personalitate de marcã shi creator al teatrului absurdului, acesta s-a impus lumii prin artã teatralã, poezie, memorialisticã shi o atitudine anticomunistã. S-a stins din viatzã în Frantza, în anul 1994. Anual, în Slatina se organizeazã manifestarea culturalã „Zilele Eugen Ionescu” de cãtre Consiliul local al municipiului, Societatea culturalã ”Eugen Ionescu” shi teatrul ce poartã numele marelui dramaturg. Teatrul „Eugen Ionescu” nu beneficiazã încã de o clãdire, spectacolele fiind sustzinute pe scena Casei de Culturã a Sindicatelor sau în amfiteatrul fonic al Colegiului Natzional „Nicolae Titulescu”. Teatrul sustzine anual o stagiune, în care se joacã atât premiere cu actori locali, cât shi spectacole sustzinute de alte trupe profesioniste din tzarã.

Casa de Culturã a Tineretului (Fundatzia pentru Tineret) beneficiazã de o salã de spectacole cu o capacitate de 400 locuri, birouri shi sãli în care pot fi desfãshurate diferite activitãtzi. Pe lângã Fundatzia pentru Tineret functzioneazã trupe de dans modern shi „break dance”, formatzii de artishti locali etc. La Fundatzia pentru Tineret au loc cursuri de învãtzare a operãrii cu PC, cursuri de dans etc. Fundatzia gãzduieshte sediul unei firme de contabilitate shi trei ziare locale. Mai beneficiazã de un hotel, un restaurant shi o terasã care se aflã în administrarea unei firme private.

Casa de Culturã a Sindicatelor are o salã cu capacitatea de 700 de locuri shi alte sãli shi anexe folosite pentru activitãtzile proprii sau închiriate în vederea autofinantzãrii. Pe lângã Casa de Culturã a Sindicatelor s-au înfiintzat trupe de dans, formatzii de artishti locali etc. Aici se organizeazã diferite cursuri de perfectzionare (informaticã, instrumente muzicale etc.), functzioneazã sãli de internet, tenis de masã shi biliard, o discotecã, un bar shi douã terase. Clãdirea gãzduieshte shi sediul Pro FM Slatina.

Muzeul Judetzean Olt, fondat în 1952, se aflã în fostul Palat administrativ shi prezintã un patrimoniu bogat de colectzii, valorificat în trei sectzii: arheologie-istorie, artã modernã shi contemporanã, etnografie. Cele peste 25.000 de exponate (documente shi obiecte colectzionate timp de 8 decenii) sunt specifice pentru cultura shi civilizatzia Oltului, multe fiind unicate, apartzinând patrimoniului natzional cultural. Fostul Palat Administrativ (monument istoric, tipic arhitecturii urbane slãtinene) construit în 1887, restaurat shi organizat, are deschise publicului sectziile de artã, de istorie shi culturã, expunând într-o manierã modernã de la mãrturii originale ce ilustreazã specificul shi evolutzia localitãtzii de-a lungul vremurilor, la colectzii de picturi, desene shi ilustratzii apartzinând unor artishti români reprezentativi: Octav Bãncilã, Alexandru Ciucurencu, Dumitru Ghiatzã, Henri Catargi, Ion Popescu-Negreni, Spiru Vergulescu, Nicolae Trutzã, Ion Pacea shi multzi altzii. Sectzia de etnografie detzine colectzii structurate pe domenii: obiceiuri, ceramicã, textile, tzesãturi, metale, lemn, port popular; de remarcat sunt cojoacele de Vãdastra, renumitele scoartze olteneshti, colectzia de ceramicã (de Oboga, Corbeni shi Româna) shi colectzia de ouã încondeiate din Oboga.

Biblioteca Judetzeanã „Ion Minulescu” dispune de un fond de peste 220.000 unitãtzi bibliotecã (volume cãrtzi, cotidiene, sãptãmânale, Monitoare Oficiale, coduri de legi, discuri, CD-ROM-uri, filme artistice shi documentare, manuale pentru învãtzarea limbilor strãine etc.). Aceastã institutzie deserveshte întreaga populatzie din Slatina. Numãrul cititorilor se ridicã la un procent de 12% din populatzia municipiului, cifra fiind compatibilã cu cerintzele Comunitãtzii Europene (5-10%), referitor la populatzie.

Biblioteca Judetzeanã Olt are în componentza sa urmãtoarele filiale: Filiala de la Casa de Culturã a Tineretului, Filiala de la Scoala Superioarã de Afaceri, Filiala „Nicolae Titulescu” din Ialoveni Republica Moldova shi recent înfiintzata filialã de la Centrul Universitar Slatina de la Colegiul Natzional „Ion Minulescu”. În cadrul sãu functzioneazã o sectzie de carte în limba englezã cu un fond de 20.000 volume, obtzinute prin donatzie de la o fundatzie din Marea Britanie. Dotãrile materiale specifice bibliotecii: rafturi, PC-uri, scanner, imprimante, combine muzicale, casetofoane, video recorder, televizoare, video proiector. Pentru o mai bunã deservire a utilizatorilor sunt necesare achizitzionãri de noi echipamente de calcul, introducerea retzelei shi programului specific bibliotecilor TINLIB.

Inceputul paginii >>>

Industria

Inca din cele mai vechi timpuri Slatina s-a dezvoltat ca centru comercial, datorita asezarii la rascruce de drumuri.
· Alaturi de comercianti si agricultori apar si mestesugari specialisti in prelucrarea metalelor si a lemnului, ca si cojocari, cizmari, croitori etc.
· Incepand cu mijlocul secolului XIX sunt semnalate ateliere cu caracter mestesugaresc, fabrici de lumanari, iar in 1850 se infiinteaza o fabroca de bere care a fost incendiata in 1876. In 1881 apare un " ferestreu cu aburi " instalat in apropiere de Olt, care a fost distrus de o inundatie si api refacut si modernizat in 1887.

Statistica industriala pe 1899-1900 mentioneaza stabilimentele industriale din Slatina, printre care:

· pe locul fostului " ferestreu cu apa" figura o fabrica sistematica de cherestea, propietate a francezului Th. Raux, infiintata inca din anul 1892
· fabrica de fainoase a lui Toma Vasile, infiintata in 1885, apoi preluata si modernizata de Delogan - Iliescu Donevschi
· fabrica de tabacarie a lui Marius Piela, infiintata in 1899
· moara Aluta, care apare in 1912, avand o capacitate de 3 vagoane in 24 de ore

In epoca comunista au fost create in Slatina cateva unitati industriale importante :

· Uzina de Aluminiu ALRO, prima de acest fel din Romania . La 24 aprilie 1963 au inceput lucrarile pentru organizarea santierului, iar la 9 iunie au inceput lucrarile de constructie la fundatia sectiei de electroliza. Alro a intrat in functiune in 1970
· Intreprinderea de Prelucrare a Aluminiului ALPROM
· Intreprinderea de produse carbonoase ELECTROCARBON
· Intreprinderea de cabluri ELCARO
· Intreprinderea de utilaj alimentar UTALIM
· Intreprinderea de confectii textile TEXTILA
· Intreprinderea de tevi.

Situatia economica in prezent

Zona industrialã

Principalul potentzial economic al localitãtzii este concentrat în trei zone industriale:

1.Zona industrialã Nord-est Garã cu industria de aluminiu. Dotãrile tehnico-edilitare (infrastructurã de transport, sistem de alimentare cu apã, sistem de canalizare, sistem de alimentare cu gaze) sunt realizate, în parte, în comun cu orashul.

2. Zona industrialã Sud Drãgãneshti - Olt are în principal Combinatul de prelucrare a aluminiului. Aceasta are legãturi rutiere cãtre Piteshti shi Craiova . Racordarea la calea feratã a zonei se face prin statzia CF Slatina.

3. Zona industrialã Nord Vest Tudor Vladimirescu - Streharetz cuprinde mai multe unitãtzi de prestãri de servicii, depozite, unitãtzi de constructzii shi de transport rutier.

În afara acestor trei zone, mai existã douã grupãri industriale în zona Tunari - Crishan shi N.Bãlcescu, shi alte unitãtzi dispersate în zona constructziilor civile.

Zona constructziilor civile - Institutzii publice shi unitãtzi de servicii

Pe teritoriul municipiului Slatina sunt numeroase baze de constructzii civile shi industriale - majoritatea desprinse din fostele întreprinderi de constructzii. Dintre acestea amintim: S.C. SCADT S.A., S.C. AEG S.R.L., S.C. CONCIS S.A., S.C. CRIªAN S.A., S.C. OLTCONSTRUT S.A. Mai existã societãtzi private nou înfiintzate: S.C. BÃLTZOI PRIMACONS S.R.L., S.C. ROLMIS S.R.L., S.C. CONDOR PÃDURARU S.R.L., S.C. VLAD CONSTRUCT.S.R.L. Lucrãrile de constructzii au fost realizate în majoritate de sectorul privat, activitatea aflându-se în continuã dezvoltare shi diversificare în domeniul constructziilor civile shi edilitare. Astfel, pe raza municipiului au apãrut constructzii moderne shi de referintzã ca: Prefectura Judetzului Olt, Vama Slatina, Palatul de Justitzie Olt, Directzia Generalã a Finantzelor Publice shi a Controlului Financiar de Stat, Trezoreria filiala Slatina, Banca Comercialã Românã filiala Slatina etc.

În centrul vechi al orashului, sunt concentrate cele mai multe cabinete de avocaturã, birouri notariale, executori judecãtoreshti. În aceeashi zonã functzioneazã Judecãtoria, Tribunalul, Primãria municipiului, Politzia Judetzeanã, Parchetul de pe lângã Judecãtoria Olt

ACTIVITÃTZILE ECONOMICE SI MEDIUL DE AFACERI

Evolutzia situatziei economice locale este legatã de evolutzia situatziei regionale shi natzionale, iar buna functzionare a economiei de piatzã la toate nivelurile este determinatã de agentzii economici privatzi shi de initziativele acestora; de aceea este foarte important sã se sprijine initziativele private, sã se încurajeze creshterea numãrului agentzilor economici, precum shi persoanele fizice care doresc sã-shi dezvolte o afacere.

Situatzia înmatriculãrilor agentzilor economici la registrul comertzului în Slatina este: 1303 Persoane Fizice (29,7%), 646 SNC-uri (14,7%), 2234 SRL-uri (50,9%), 186 SA-uri (4,2%) shi 13 OC-uri (0.5%). Din cele 4382 de firme înregistrate în municipiul Slatina, la sfârshitul anului 2002 au depus bilantz doar 2455 de firme, ceea ce înseamnã cã doar un procent de 56 % din agentzii economici înregistratzi au avut activitate.

Agricultura shi securitatea alimentelor

Economia traditzionalã a Slatinei a fost preponderent bazatã pe agriculturã (viticulturã, creshterea vitelor, apiculturã, pescuit), comertz shi productzie meshteshugãreascã. În ultimul deceniu, atât suprafatza agricolã cât shi cea arabilã s-au redus.

Ca shi forme de organizare a activitãtzii în agriculturã, pe raza municipiului Slatina la nivelul anului 2002 erau înregistrate 2 asociatzii agricole cu personalitate juridicã shi 3 societãtzi care preiau pãmânt în arendã. Pe raza municipiului Slatina îshi desfãshoarã activitatea shi Centrul de Încercare a Soiurilor ce apartzine de Statziunea Experimentalã Mãrãcineni shi Herghelia Brebeni.

Industria

Chiar dacã activitatea economicã a municipiului Slatina s-a diversificat în ultimii 10 ani, cea mai importantã ramurã generatoare de valoare adãugatã rãmâne industria, care la nivelul anului 2002 a generat o cifrã de afaceri de 16.801.468.229 mii lei. Celelalte sectoare au o evolutzie dinamicã dar contribuie într-o mãsurã mai micã la realizarea cifrei de afaceri locale. Sunt reprezentate în economia localã urmãtoarele ramuri industriale:

- Ind. metalurgicã neferoasã (productzia shi prelucrarea aluminiului dar shi prelucrarea altor materiale neferoase)

- Industria constructziilor metalice, mashini, piese, subansambluri, alte componente

- Industria materialelor de constructzii: produse shi materiale de constructzii

- Industria textilã: fabricarea articolelor de îmbrãcãminte shi accesorii

- Industria alimentarã shi a bãuturilor : prelucrarea shi conservarea unei palete largi de produse de origine animalã shi vegetalã, productzia de bãuturi alcoolice

- Industria energeticã

- Industria mobilei (care necesitã investitzii serioase pentru trecerea la fabricarea de produse din lemn mai sofisticate sau de mobilier)

Economia municipiului Slatina se caracterizeazã prin dezvoltarea industriei metalurgice neferoase în domeniul obtzinerii shi prelucrãrii aluminiului primar (S.C. ALRO S.A., S.C. ALPROM S.A.). Un procent de peste 70% din cifra de afaceri a acestor întreprinderi se realizeazã la export. Calitatea aluminiului realizat la ALRO Slatina, este în conformitate cu normele internatzionale shi cu standardele London Metal Exchange, ceea ce a asigurat firmei un bun renume pe piatza mondialã, productzia fiind destinatã unor pietze externe importante: Grecia, Italia, Turcia, Frantza , Austria , Polonia, Spania, Belgia , Israel , Germania shi Siria.

ALRO asigurã necesarul de aluminiu al industriei natzionale, principalii clientzii fiind: ALPROM, SIDEX, ELCARO, DACIA PITEªTI, ICME BUCUREªTI, IPROEB BISTRITZA, DAEWOO CRAIOVA.

În Slatina îshi mai desfãshoarã activitatea o fabricã de cabluri ce face parte din holding-ul PIRELLI, realizeazând anual o cifrã de afaceri din care aproximativ 20% provine de pe pietze externe.

S.C. ALTUR S.A. fiintzeazã în municipiul Slatina din anul 1972, având o bunã experientzã shi calitate ridicatã în realizarea de subcomponente de aluminiu shi pistoane auto; 40% din productzie este destinatã exportului.

S.C. ARTROM S.A. asigurã necesarul de tzevi din otzel pentru foraj, atât pentru intern cât shi pentru export, realizând o cifrã de afaceri la finele anului 2001 de 351.087 mil. lei.

S.C. ELECTROCARBON S.A. înfiintzatã în 1965, produce shi comercializeazã: electrozi normali UHP si HP, electrozi clorosodici, antracit calcinat, pastã sodeberg, plãci grafitate shi electrografit praf, 6% din productzia anualã fiind destinatã exportului.

Peste 15 firme din industria textilã lucreazã în regim de perfectzionare activã lohn printre care: S.C. MARLENE COM S.R.L., S.C. MINATEX S.R.L., S.C.UNICONFEX EXIM S.R.L., S.C. GURAYTEX S.R.L,S.C. D&S TEXTILE S.R.L., S.C. AGROCOMERTZ S.R.L., exportul de produse de confectzii textile realizat fiind în procent de peste 90% din totalul cifrei de afaceri înregistratã.

Cifrele referitoare la export au fost realizate la sfârshitul anului 2001.

Peste 60 de firme printre care shi cele enumerate, îshi desfãshoarã activitatea de import shi export prin Vama Slatina, care faciliteazã schimburile comerciale.

În ceea ce priveshte industria alimentarã, se fac remarcate firmele ce au ca obiect de activitate producerea shi comercializarea de produse specifice, care pot fi grupate dupã cum urmeazã :

· Produse specifice de panificatzie - S.C. ALUTA S.A., S.C. ALIMENTARA S.A., S.C. PANDIPO.S.R.L, S.C. MAGIC ALPROD S.R.L:

· Produse de mezelãrie S.C. SPAR. S.R.L., S.C. COM-IDEAL S.R.L., S.C. COM MARCOS S.R.L.; S.C. VÂLCEA M.G. S.R.L, S.C. SALOS.S.A.

· Produse lactate S.C. OLTINA S.A.

Constructiile

Pe teritoriul municipiului Slatina se aflã numeroase baze de constructzii civile shi industriale:

- S.C. BÃLTZOI PRIMACONS S.R.L.

- S.C. ROLMIS S.R.L.

- S.C. SCADT S.A.

- S.C. SERENA. S.A.

- S.C. OLT DRUM S.A.

- S.C. OLTCONS.S.A., care la sfârshitul anului 2002 au realizat o cifrã de afaceri de peste 40 mld. lei

Lucrãrile au fost realizate de cãtre sectorul privat, activitatea de constructzii aflându-se în continuã dezvoltare shi diversificare. Astfel, pe raza municipiului au apãrut constructzii impunãtoare ca: Prefectura Jud. Olt, Vama Slatina, Palatul de Justitzie Olt. Începând cu anul 2000, Primãria Municipiului Slatina a început executarea lucrãrilor la obiectivul <amenajare locuintze sociale>, astfel încât în anul 2002 au fost receptzionate 50 de garsoniere confort I, urmând ca pe parcursul acestui an sã se receptzioneze încã 35 de locuintze.

Inceputul paginii >>>

Invatamant

Stiinta de carte a localnicilor este dovedita de o serie de hrisoave scrise in orasul Slatina. Hrisovul din 23 mai 1534, redactat din porunca lui Vlad Vintila Voievod prin care intareste lui Barbulea si lui Lupu ocina in satul Studina, poarta mentiunea " si am scris eu Badea scriitor in Slatina, luna mai 23 zile, in anul 7042 < 1534 >". Este evident faptul ca scriitorul Badea din Slatina era stiutor de carte.

Inca din 1741 Slatina a inregistrat toate profilele de invatamant primar si liceal, cu " Scoala Domneasca", una dintre cele mai vechi din Tara Romaneasca. O alta scoala se pare ca a functionat pe langa biserica Maica Precista si a fost infiintata de ctitorii bisericii, Iane si Nicolae Slatineanu.Aceasta era o scoala de limba greaca. La sfarsitul secolului al XVIII-lea a inceput sa fiinteze la Slatina scoala Ionascu, ridicata de filantropul Ionascu si sotia sa Neaga. O alta scoala a functionat in sec. al XVIII-lea pe langa biserica " Sfanta Treime " Din Slatina. In 1846 se infiinteaza o scoala separata, exclusiv pentru fete. In 1861, din fondurile zise " Brancovenesti " , se infiinteaza o a doua scoala de fete, intalnita in ducomente sub numele de Scoala nr. 2.

Dupa 1880 s-au infiintat cateva scoli secundare, cum ar fi : Scoala inferioara de agricultura de la Strehareti (1883), Liceul " Radu Greceanu " ( 1884 ), Scoala Profesionala de Fete ( 1897 ), Scoala inferioara de arte si meserii ( 1901 ), Scoala normala " Preda Buzescu " pentru baieti ( 1918-1932 ), Scoala normala de fete ( 1923 ).

In orasul Slatina s-au nascut si au creat personalitati care prin opera lor au intrat in patrimonial culturii si al vietii politice romanesti. Amintim aici numele catorva: poetul Barbu Paris, Mumuleanu, omul de scoala Petre S. Aurelian, Constantin G. Dissescu, distins jurist; vestitul lautar Nicolae Biuca, Dimitrie Caracostea, erudit critic si folklorist, si bineinteles marele Eugen Ionescu. Pe meleagurile orasului au mai copilarit: Ion Minulescu, Dinu Lipatti, Nicolae Titulescu, Damian Stanoiu, D. Popovici, C. Brancusi.

Învãtzãmântul superior

Învãtzãmântul superior a înregistrat, în ultimii ani, o puternicã ascensiune, concretizatã printr-o diversificare a ofertei educatzionale shi o creshtere a numãrului de studentzi. Acesta se desfãshoarã în baza unor conventzii încheiate între universitãtzi shi diferite organizatzii shi institutzii din Slatina.

Învãtzãmântul superior economic este derulat de Academia de Stiintze Economice Bucureshti, în colaborare cu Scoala Românã de Afaceri Slatina, având urmãtoarele facultãtzi: Management (5 ani), cu un numãr de 194 studentzi; Contabilitate shi Informaticã de Gestiune (5 ani), 296 studentzi; Finantze, Asigurãri,Bãnci shi Burse de Valori (5 ani ) 296 studentzi. Tot în colaborare cu Scoala Românã de Afaceri Slatina, se desfãshoarã învãtzãmântul superior juridic de cãtre Universitatea „Constantin Brâncoveanu” Târgu Jiu. În acest domeniu, un numãr de 573 studentzi studiau, în anul universitar 2002-2003 la Facultatea de Stiintze juridice shi drept administrativ (5 ani), altzi 46 studentzi efectuând studiile de scurtã duratã (3 ani) ale Facultãtzii de Administratzie Publicã Localã.

Recunoashterea de care se bucurã shcoala slãtineanã de agriculturã, cu vechi traditzii, precum shi investitziile realizate pentru modernizarea bazei materiale, au influentzat pozitiv hotãrârea de a înfiintza în municipiu învãtzãmântul superior agricol, initziat de Universitatea de Stiintze Agricole shi Medicinã Veterinarã din Bucureshti, în colaborare cu Colegiul Natzional Carol I din Slatina. În prezent, un numãr de 20 studentzi urmeazã cursurile Facultãtzii de Medicinã Veterinarã, altzi 442 studiind la Facultatea de Management, inginerie economicã în agriculturã shi dezvoltare ruralã.

Învãtzãmânt superior sociologic se deruleazã de Facultatea de Sociologie shi Asistentzã Socialã din cadrul Universitãtzii Bucureshti în colaborare cu Asociatzia Românã pentru Promovarea Asistentzei Sociale Olt (75 studentzi).

În ceea ce priveshte învãtzãmântul de scurtã duratã, în baza colaborãrii dintre Universitatea din Piteshti shi Inspectoratul Scolar Judetzean Olt, în Slatina, un numãr de 50 de studentzi frecventau în anul universitar 2002-2003 cursurile Facultãtzii de Institutori pentru limba englezã, iar 50 ale Facultãtzii de informaticã.

Retzeaua shcolarã a municipiului Slatina

În Slatina functzioneazã 45 unitãtzi shcolare, din care 25 de învãtzãmânt preprimar, 10 învãtzãmânt primar shi gimnazial, 3 grupuri shcolare, 5 colegii, un liceu sportiv shi o shcoalã postlicealã. Numãrul elevilor înscrishi în procesul de învãtzãmânt în anul shcolar 2002-2003 este de 22.591 din aceshtia 2.542 fiind cuprinshi în învãtzãmântul preprimar, 3.806 în învãtzãmântul primar, 6.014 în învãtzãmântul gimnazial, 7.941 în învãtzãmântul liceal, 216 în învãtzãmântul complementar, 1.988 în învãtzãmântul profesional shi 834 în cel postliceal. În învãtzãmântul preshcolar shi primar îshi desfãshoarã activitatea 190 educatoare shi 176 învãtzãtori. Normele didactice pentru profesori se prezintã astfel: 367 în învãtzãmântul gimnazial shi 621 liceal shi profesional, precum shi 86 maishtri. Totalul normelor didactice înregistrate de Inspectoratul Scolar Judetzean Olt pentru municipiul Slatina este de 1431,79.

Rezultatele obtzinute de elevi atât la olimpiadele shcolare cât shi dupã finalizarea liceului confirmã valoarea învãtzãmântului slãtinean. Astfel, în perioada 2000-2003, elevii calificatzi la etapele natzionale ale concursurilor shcolare au obtzinut 107 premii: 4 premii I, 18 premii II, 16 premii III, 64 mentziuni shi 5 premii speciale. Dupã absolvirea cursurilor liceale, în perioada 2000-2003, 15 elevi au obtzinut burse de studiu în strãinãtate, în tzãri ca Olanda ( Utrecht ), Germania ( Bremen ), Frantza (Lyon), Italia(Napoli).

Activitatea artisticã

Pentru a valorifica aptitudinile artistice ale elevilor au fost înfiintzate, fie în cadrul Palatului Copiilor Slatina fie în unitãtzile shcolare, 20 formatzii de dans modern, gimnasticã ritmicã shi dansuri de societate, 9 formatzii de dans popular, 9 grupuri vocale, 7 ansambluri corale shi 3 formatzii vocal - instrumentale.

Învãtzãmântul privat

Învãtzãmântul de tip privat este reprezentat de o grãdinitzã, un liceu shi douã shcoli postliceale. Baza materialã shi dotãrile demonstreazã cã acest tip de învãtzãmânt reprezintã o alternativã viabilã în plan educativ.

Inceputul paginii >>>

MassMedia

In Slatina activitatea editoriala, de presa, a inregistrat peste 11 decenii, iar din rotativele tipografiilor locale, cu bruma lor de tehnica, au iesit mii de titluri de ziare, reviste si diferite lucrari. Activitatea editoriala a incetat odata cu anul 1946, pana dupa Revolutie, cand asistam la o revigorare binevenita a acestui sector. Au aparut noi ziare si reviste: Informatia Oltului, Jurnalul de Olt, OltPress, Gazeta Oltului, Anotimp Magazin si altele.

Mass-media este reprezentatã de 5 cotidiene locale shi judetzene, 3 cotidiene regionale, 5 sãptãmânale, 2 posturi de radio, un post de televiziune local shi o retzea de televiziune prin cablu.

Existã 3 reviste culturale, precum shi reviste shcolare.

Inceputul paginii >>>

Turism

Patrimoniul cultural-istoric

Cele mai vechi monumente istorice din municipiul Slatina sunt lãcashurile de cult, dar existã shi ansambluri urbane cu valoare istoricã shi culturalã.

Mânãstirile aflate pe teritoriul municipiului sunt Clocociov (dateazã din vremea lui Neagoe Basarab; nou ctitor la 1594, Mihai Viteazul; este refãcutã la 1645 de boierul Dinicu Buicescu) shi Streharetzi (îshi are legatã întemeierea de numele episcopului de Buzãu, Serafim, constructzia a început în 1665 shi a fost finalizatã în 1672).

Biserici cu valoare de patrimoniu cultural-istoric: „Sfânta Treime” (1645, pictatã în 1851); „Sf.Gheorghe” Ionashcu (1872-1877, picturã Tãttãrãscu); „Sf. Împãratzi” (începutã în sec. XVIII, reziditã 1793,picturã 1899); „Adormirea Maicii Domnului” (1736); „Sf. Ioan Botezãtorul” (1796); „Sf. Nicolae” din coastã (1700); „Sf. Nicolae” cimitir (1820-1821); „Sfintzii Voievozi” (1802-1806; picturã 1831); „Nashterea Maicii Domnului” (1802); „Sf. Nicolae” (1937).

Clãdirile din patrimoniul istoric al municipiului Slatina au o mare importantzã ca parte integrantã a domeniului urbanistic. Acestea se aflã amplasate astfel: str. Lipscani; M. Eminescu (pe ambele fronturi), cu 81 imobile, construite în perioada 1860-1938, în stilurile clasic, romantic cu ecouri neogotice, neoromânesc, modernist, art nouveau, Art DECO, fie refaceri în mai multe epoci. Numeroase imobile au spatzii comerciale la parter shi locuintze la etaj, ca formã de proprietate dominând cea privatã (persoane fizice). De asemenea, case monumente-istorice se mai aflã pe strãzile G. Poboran (3), Dinu Lipatti (18), Grãdinitzei (6) shi Fratzii Buzeshti (15), construite în perioada 1780-1902. În acest grupaj arhitectonic se disting Colegiul Radu Greceanu (1891), Muzeul Judetzean Olt (1887), Primãria Slatina (1905), Sectzia de Etnografie a Muzeului Judetzean Olt (sec. XIX), Protoieria Slatina (1902 Casa Caracostea), Casa Corpului Didactic (1899), fostul sediu al BNR (1908).

Imobilele monumente-istorice din centrul vechi al Slatinei necesitã lucrãri de protectzie, conservare shi restaurare care, conform legii, cad în sarcina proprietarilor, care de obicei sunt persoane cu venituri mici (pensionari).

În patrimoniul primãriei se aflã shi urmãtoarele monumente: podul peste râul Olt (1888-1891), construit de ing. Davidescu - primul pod de fier peste un râu intern românesc.

Pe lângã valoarea utilitarã shi esteticã, podul reprezintã prima încercare de materializare autohtonã a arhitecturii metalului, lansatã cu prilejul expozitziei internatzionale de la Paris în 1889. Primul pod statator peste Olt a fost construit in 1846-1847. Construit din lemn, podul a fost distrus in 1864. Mai jos de vechiul pod s-a ridicat in 1865 un pod metalic, care a avut aceeasi soarta. Intre 1888 si 1891 s-a construit un impunator pod metalic, opera a inginerului N. Davidescu .

Altele: monumentul „Ecaterina Teodoroiu”, realizat în 1925 de sculptorul D. Mãtzãoanu; obeliscul „Slatina 600”, realizat în anul 1968 de sculptorul Ion Irimescu.
Orasul Slatina se poate mandri cu faptul ca " centrul vechi " este catalogat in lista monumentelor istorice, conservand cladiri din sec. al XVII-lea si indeosebi din sec. al XIX-lea. La acesta se adauga si cladirile mai vechi ale unor institutii si unitati de cultura, precum Palatul vechi al Prefecturii si cel al Primariei, localul Muzeului de Istorie etc.
Monumentele de arta medievala din sec. XVII-XIX, respectiv Manastirile Clocociov si Strehareti, ofera clipe de recreere dornicilor de calatorii.

Turism shi agrement

Datoritã deschiderii din ultimii ani în schimburile internatzionale, în Slatina shi-au deschis reprezentantze shi filiale firme shi întreprinderi strãine, ceea ce implicã prezentza oamenilor de afaceri din alte tzãri shi duce la creshterea gradului de ocupare a spatziilor de cazare shi serviciilor în domeniul turistic.

Baza hotelierã a municipiului este reprezentatã de 5 hoteluri de categoria **, unul nou care este în constructzie shi un motel, având în total o capacitate de cazare de 384 locuri shi care genereazã o cifrã de afaceri de 17.823.157 mii lei la nivelul anului 2002, ceea ce reprezintã 0,08% din cifra totalã de afaceri a municipiului.

În Slatina îshi desfãshoarã activitatea 5 agentzii cu licentzã categoria A - institutzii specializate în turism intern shi internatzional, care oferã urmãtoarele categorii de servicii:

o administreazã shi promoveazã turismul shcolar;

o administreazã bilete de odihnã shi tratament pentru sindicalishtii de pe raza municipiului Slatina, în statziuni balneare shi climaterice din toatã tzara;

o intermedieri de vize consulare.

o servicii de turism pentru oamenii de afaceri din orash.

În Slatina îshi desfãshoarã activitatea Asociatzia Judetzeana a Vânãtorilor shi Pescarilor Sportivi, care are ca obiect asigurarea conditziilor shi furnizarea de servicii în domeniul vânãtorii shi pescuitului sportiv pentru turishti români shi strãini, ajungând anual la 400-450 turishti strãini, în principal din Italia, Belgia,Olanda, Austria, Spania.

Activitatea asigurã clientzi unitãtzilor hoteliere din domeniul turistic shi de agrement.

Inceputul paginii >>>

Adrese si numere de telefon - aceste numere si adrese pot fi eronate. In fata fiecarui numar de telefon ar trebui sa existe prefixul 0249

JANDARMERIA - 956
SALVAREA - 961: POMPIERII - 981
PROTECTIA CIVILA - 982: INFORMATII GARA - 431217

Primaria Slatina, Slatina Mihail Kogalniceanu Nr. 1 tel. 0249421210 / 0249423960 / 0249421918

Cadastru 0249.421918

Contabilitate 0249.422811

Primar - 0249.421210

Sector Gospodarie Comunala Locativa Slatina 0249.421259

Sistematizare Slatina 0249.422926

Starea Civila 0249.422743

Secretariat 421210; 422811

Fax: 0249439336

Administratia taberelor - 412310 - DIR. IONETE ION
Administratia finantelor publice a municipiului Slatina Str Arcului 2 tel. 0249413107, fax 0249413219
Agentia jud pt ocuparea fortei de munca Olt Str. Dinu Lipatti 48, Tel 0249438595
Ambulanta Olt str Ecaterina Teodoroiu 28-29 Tel. 961, 0249437744, tel/fax 0249433302
Autogara Slatina, Strada Silozului 2 Tel: 0249431716
Biblioteca judeteana "ION MINULESCU" - 435146
CAMERA DE COMERT, INDUSTRIE SI AGRICULTURA OLT Str. Nicolae Titulescu nr. 49 , Slatina, 0500
CFR Slatina Str. AI. I. Cuza 176 tel. 0249432009
Consiliul Jud Olt, B-dul AI I. Cuza 14, Tel. 0249431080 Fax. 0249431122
Crucea Rosie - 439360
Directia de munca si solidaritate sociala a jud Olt , Aleea Tineretului 1A tel. 0249410201, 0249410204 Fax. 0249433706
Directia de sanatate publica a Jud Olt, Str Crisan 9-11 Tel. 0249422603, Fax. 0249411750
DIRECTIA GENERALA PENTRU PROTECTIA COPILULUI : 412692 / STR. DRAGANESTI, NR. 9
Inspectoratul jud in constructii Olt Str. George Poboran 24, tel 0249412825 Fax: 0249424166
Inspectoratul teritorial de munca Olt, Aleea Tineretului 1A tel./fax 0249439283, 0249439397
Judecatoria Slatina Str Lipscani 49 tel. 0249423290, fax 432663
Librãria OLTLIBRIS - 434611
Librãria ATHENEU - 413345
Oficiul jud pt Protectia Consumatorului Olt Str. Sevastopol 2, Tel 0249415531 Fax:0249424182 Telefoane directe: 049-43.91.07, 43.10.80 Fax: 049-43.91.09 E-mail: cciaolt@slatina.ro
Palatul Copiilor SLATINA - 431877
Parchetul de pe langa Tribunalul Olt Str Mihai Eminescu 50 Tel 0249422265, fax 0249422496
Politia Municipiului Slatina Str Primaverii 15 tel. 0249413700, fax 0249431554
Prefectura OLT Adresa: Bd Alexandru Ioan Cuza, Nr. 52, SLATINA, Telefon: 249.410039 Tel. 0249431017 Fax 0249432968
ROMTELECOM S.A. D.Tc.Olt - Secretariat Adresa: Libertatii, Nr. 2, SLATINA, Telefon: 249.437777
S.C. ACETI : 423413 / ALEEA TEXTILISTULUI
S.C. LOCTRANS SA : 422523 / STR. N. BALCESCU, NR. 1
S.C. SALUBRIS SA : 414693 / STR. IONASCU, NR. 9
Sucursala de distributie si furnizare a Energiei electrice Oltenia , Exploatarea de distributie si furnizare a Energiei electrice Slatina, Str. Primaverii 18B, Tel: 0249430303, 0249430304, Fax: 0249402107
Tribunalul Judetean Olt Str George Poboran 2 tel. 0249424398, fax 0249424097

sus

Asigurari

ASIROM S.A. OLT Bd A. I. Cuza Tel 0249434576 ASIRAG- Str Arcului Nr1 Tel 0249415372
ASIGURARI ALLIANZ - TIRIAC Adresa: Bd Alexandru Ioan Cuza, Nr. 5, SLATINA, Telefon: 249.435314
ARDAF- Primaverii Fa19 sc D Tel 0249412417
ASTRA- Primaverii Nr 8 0249416302 Fax 0249416303
CASA DE ASIGURARI SANATATE OLT, Aleea Muncii Nr 1-3 Tel 0249415905, 0249415906, 0249415907, 0249415908, Fax 0249415902, 0249415903
OMNIASIG - N.Titulescu Nr 14 Tel 0249413672
Registrul Auto Român - Reprezentanta Olt Str Recea 1 tel./fax 0249437821
Unita - Bd N. Titulescu, Nr 43 bl 43 Tel 0249434336

sus

Agentii de turism

BTT Str.Primaverii Tel.0249.43.20.59 Bitu Impex Str.Manastirii Tel.0249.41.36.83
SIND Romania Str.Ecaterina Teodoroiu Tel.0249.42.24.46
A.T.T. Adresa: SLATINA , STR.ARCULUI NR.2 BL.3B SC.A AP.3 COD 0500
Telefon: 0249/43.01.00 092859637 Fax: 0249/43.18.33 E-mail: DMARIALUISA@YAHOO.COM
BITU , Adresa: SLATINA , STR. MANASTIRII NR.3 COD 0500 Telefon: 0249/413683 Fax: 0249/413683
FEDERALCOOP/AGENTIA TURISTCOOP , Adresa: SLATINA , STR.LIBERTATII BL.5 SC.A AP.11 PARTER COD 0500
Telefon: 0249/431 223 Fax: 0249/431 223
FederalCoop Str.Libertatii Tel.0249.43.12.23
OLTEXTUR Adresa: SLATINA , STR.INDEPENDENTEI BL.T3 PARTER COD 0500

Telefon: 0249/42.18.79 , Fax: 0249/41.38.89 E-mail: OLTEXTUR2001@YAHOO.COM

Adresa 2: Toto Al Star Bd.Al.I.Cuza Tel.0249.43.43.40

sus

Banci

Banca Romana Pentru Dezvoltare S.A Slatina Bd N. Titulescu 51 Tel. 0249413350
Bank Post Tel. 0249421271
BANCA AGRICOLA REIFFEISEN SA sucursala Olt - Adresa: Tudor Vladimirescu, Nr. 1-3,SLATINA, 290, 500
BANCA AGRICOLA SA Adresa: Tudor Vladimirescu, Nr. 1, SLATINA, 290, 500, Telefon: 249.416952
BANCA COMERCIALA ROMANA SUCURSALA JUD. OLT Adresa: Basarabilor, Nr. 1, SLATINA,
CEC SLATINA contabil sef Telefon: 249.435506

sus

Cinematografe

CINEMATOGRAF ALUTUS Bd Alexandru Ioan Cuza, Nr. 28, Sc. , Etaj , Apart. , SLATINA, 290, 500, Telefon: 249.434554

Discoteci

CASA DE CULTURA A SINDICATELOR Adresa: Independentei, Nr. 1,SLATINA, Telefon: 249.437430
CASA DE CULTURA A TINERETULUI biroul de turism pentru tineret, Telefon: 249.432059

Hoteluri

HOTEL PARK Adresa: SLATINA, 0 500, Telefon: 249.410402
HOTEL TRANSBUZ Adresa: Silozului, Nr. 2, SLATINA, 290, 500, Telefon: 249.434171
Camin Hotel Slatina - Progresul, 0249.421454

sus

Mass media

GAZETA OLTULUI : Slatina, Str. Jianu. Nr. 39 ,TELEFON: 0249.415.300
REDACTIA ZIARULUI POSTASUL Adresa: Ana Ipatescu, Nr. 2, Sc. , Etaj , Apart. , SLATINA, 290, 500, Telefon: 0249.434100
GRUPUL DE PRESA RIPOSTA SRL Adresa: Crisan, Nr. 7, Sc. , Etaj , Apart. , SLATINA, 290, 500, Telefon: 0249.414115
Anotimp Magazin Slatina Adresa strada Aleea Bradului, nr. 1 Telefon 0249/430545 Fax 0249/430545

PRO TV Slatina (CANAL 37) CRISTIAN VLADOIANU (Director) STR. INDEPENDENTEI 8, BL. T1, SC. A, AP. 40 SLATINA TEL/FAX: O249/413252
R.C.S. Adresa Str. Basarabilor, nr. 24 Slatina Telefon 0249/432489 Fax 0249/424487
RADIO PRO FM SLATINA Director Executiv: Cristi VLADOIANU Str.Independentei 1, CCS, Slatina, 0500, judetul Olt Tel.: 0249/412803 Fax: 0249/412803 Tel.: + 40 (249) 412993 Tel./Fax: + 40 (249) 412803
Radio Uniplus - UNIPLUS UNICLUB MULTIMEDIA SRL Adresa: Ana Ipatescu, Nr. 20, Sc. , Etaj , Apart. , SLATINA, 290, 500, Telefon: 0249.416877

sus

Muzee

MUZEUL JUDETEAN DE ETNOGRAFIE OLT Adresa: Ionascu, Nr. 73, SLATINA, 290, 500, Telefon: 249.435663
MUZEUL JUDETEAN DE ISTORIE SI ARTA OLT sala de expozitie Adresa: Ionascu, Nr. 73,SLATINA, 290, 500, Telefon: 249.410402
MUZEUL JUDETEAN DE ISTORIE SI ARTA OLT Adresa: Ana Ipatescu, Nr. 1, SLATINA, 290, 500, Telefon: 249.415279

Partide politice

Partidul Federatia Ecologista Din Romania - Slatina - Bd Alexandru Ion Cuza, 5bis 0249.410086
Partidul National Liberal - Birou Deputat Kovacs Carol Slatina - Progresul, 0249.413940
PARTIDUL NATIONAL LIBERAL Adresa: Progresul, Nr. , Sc. , Etaj , Apart. , SLATINA, 290, 500, Telefon: 0249.412335
Partidul National Liberal Presedinte: Ioan Ciugulea Adresa: Aleea Castanilor 5 bl G6 Slatina, cod 0500 Telefon: 0249-412.335 Fax: 0249-412.335
Partidul Socialist al Muncii - Slatina - Manastirii, 6 0249.424284
PARTIDUL POPULAR CRESTIN Adresa: Vailor, Nr. , Sc. , Etaj , Apart. , SLATINA, 290, 500, Telefon: 0249.416992
PARTIDUL ROMANIA MARE Adresa: Sevastopol , Nr. 2, Sc. , Etaj , Apart. , SLATINA, 290, 500, Telefon: 0249.416030
Partidul Democrat - Organizatia Judeteana Olt Slatina, B-dul Alexandru Ioan Cuza nr.3bis, tel/fax 0249/416.498; 0249/431.317
PNTCD Slatina bd. Al.I. Cuza, bl. 4, sc C tel.: +40-249-433490 fax: +40-249-433490

sus

Scoli si licee

INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN OLT - 412314 (centrala)
- 410927 (secretariat)
COLEGIUL NATIONAL AGRICOL CAROL I Adresa: Strehareti, Nr. 150, SLATINA, Telefon: 249.431562
COLEGIUL NATIONAL AGRICOL CAROL I Facultatea deManagement Adresa: Strehareti, Nr. 150, SLATINA, 290, 500,
COLEGIUL NATIONAL ION MINULESCU Adresa: Basarabilor, Nr. 33,SLATINA, 290, 500, Telefon: 249.413081
COLEGIUL NATIONAL RADU GRECEANU Adresa: Nicolae Balcescu, Nr. 8,SLATINA Telefon: 249.415552
COLEGIUL NATIONAL VOCATIONAL NICOLAE TITULESCU Telefon: 249.418952 437444 - DIR. GURALIUC CAROLINA
GR. SC. C-TII MASINI (IPTAPA) - 436210 - DIR. MAICAN MARIN
GR. SC. C-TII MONTAJ - 431946 - DIR. RUSU
GR. SC. METALURGIC - 431446 - DIR. POPA
C.N. P.S.AURELIAN (ECONOMIC) - 432507 - DIR. NICA DUMITRU
SC. NR. 1 - 412856 - DIR. SURDULEAC
SC. NR. 2 - 414894 - DIR. MANN
SC. NR. 3 - 431478 - DIR. TOMIRESCU
SC. NR. 5 - 433317 - DIR. GRIGORESCU
SC. NR. 7 - 433866 -
SC. EUGEN IONESCU (NR. 8) - 435470 - DIR. BOBESCU ILIE
SC. GEORGE POBORAN - 438090 - DIR. DOANÃ RADA
SC. C-TIN BRÂNCOVEANU (NR. 11) - 433271 - DIR. CRIVEANU
LICEUL CU POGRAM SPORTIV - 435182 - DIR. DUMIRESCU
CLUBUL SPORTIV SLATINA - 430281 - DIR. IULICÃ
SCOALA SANITARÃ - 439497

sus

Asociatii pentru copii :

1. Asociatia East European Children's Assistance persoana de contact:Daniela Elena Nedelcu
adresa:Str. Dr. Marcovici, Nr. 9, Sc. B, Et. 1, Ap. 34, Sect 1, Bucuresti
telefon:3156066 telefax:3156066, E-mail:aeeca@bx.logicnet.ro
2. Fundatia HUG – Romania
Balan Valeria Str Polona, Nr. 115, Bl. 15, ap. 19, sect 1, Bucuresti telefon: 049413742, 2108342 telefax: 2105794
3. Fundatia Adela
Ghita Nelu Nicu Bd. Burebista, Nr. 1, Bl. D15, Sc. 4, Et. 1, et. 1, Ap. 111, Bucuresti telefon: 3212945 telefax: 3212997,
E-mail:adela.dan@fx.ro

Centre de plasament al copiilor, reeducare si ajutor :

CETRUL JUDETEAN DE PREVENIRE SI CONSILIERE ANTIDROG - 934
CENTRUL JUDETEAN DE ASISTENTA PSIHOPEDAGOGICA - 412314 / int. 225

Centrul de plasament "Prichindel" Slatina •Ingrijire de tip rezidential • Numar de beneficiari - 70
Adresa - Judetul Olt; Localitatea Slatina; str.Draganesti nr.29
Persoana de contact - Dr. Costache Elena - sef centru • Telefon - 0249 437806
----------------------------------------------------------------------
Centrul de plasament "Speranta" Slatina • - Ingrijire de tip rezidential • Numar de beneficiari - 103
Adresa - Judetul Olt; Localitatea Slatina; str. Zm eurei nr.7
Persoana de contact - Pavel Nicolita - sef centru • Telefon - 0249 435269
-----------------------------------------------------------------------
Centrul de plasament "Zorile" Slatina • • Ingrijire de tip rezidential • Numar de beneficiari - 182
Adresa - Judetul Olt; Localitatea Slatina; str.Centura Basarabilor nr.8 • Persoana de contact - Mircea Onaca - sef centru
Telefon - 0249 410295
----------------------------------------------------------------------
Centrul de plasament "Sf.Ioachim si Ana" Slatina • • Ingrijire de tip rezidential • Numar de beneficiari - 62
Adresa - Judetul Olt; Localitatea Slatina; str.Plevnei nr.7A
Persoana de contact - Dr. Turcitu Gabriela - sef centru • Telefon - 0249 437514
----------------------------------------------------------------------
Centrul maternal "Adelina" Slatina • • Serviciu alternativ/complementar: - oferirea de adapost temporar tinerelor mame si copiilor lor
Numar de beneficiari - 5
Adresa - Judetul Olt; Localitatea Slatina; str.Primaverii, bl.FA10, sc.A, ap.5; str.Aleea Muncii nr.1, bl.FB 14, ap.15
Persoana de contact - As.med. Badea Viorica - coordonator centru • Telefonul nu este cunoscut •
----------------------------------------------------------------------
Centrul de primire a copilului - Adapost temporar pentru "copiii strazii" • Numar de beneficiari - 2
Adresa - Judetul Olt; Localitatea Slatina; Str.Draganesti nr.29 • Persoana de contact - Jr. Anton Popa - sef centru
Telefon - 0249 434902 int.115
----------------------------------------------------------------------
Centru de ingrijire de zi pentru copii prescolari "Prichindel" Slatina • - Centre de ingrijire de zi
- Ingrijirea copiilor proveniti din familii in situatie de risc • Numar de beneficiari - 0
Adresa - Judetul Olt; Localitatea Slatina; str.Draganesti nr.29 • Persoana de contact - Av. Grecu Doina • Telefonul nu este cunoscut
----------------------------------------------------------------------
Centru de ingrijire de zi pentru copii scolari "HUG" Romania • - Ingrijirea copiilor proveniti din familii in situatie de risc
Numar de beneficiari - 0
Adresa - Judetul Olt; Localitatea Slatina; str. Elena Doamna, bl.16, sc.B, et.1, ap.4
Persoana de contact - Radulescu Gabriela - director Fundatie • Telefon - 0249 413742
----------------------------------------------------------------------
Centru de recuperare si socializare "Timotei" Slatina • - Integrarea sociala a copiilor cu nevoi speciale institutionalizati
Numar de beneficiari - 24
Adresa - Judetul Olt; Localitatea Slatina; str.Popa Sapca • Persoana de contact - Alexandra Micu - Coordonator centru
----------------------------------------------------------------------
Centru de zi, Centrul de terapie Ocupationala "Justin", Centru de pedagogie Curativa si Educatie Speciala •
Integrarea sociala, educationala, scolara si profesionala a copiilor/tinerilor cu nevoi speciale, cat si consilierea familiala pentru prevenirea situatiilor de risc.
Numar de beneficiari - 0
Adresa - Judetul Olt; Localitatea Slatina; str.Banului nr.58
Persoana de contact - Prof.Bica Dorina - Presedinte Organizatie • Telefon - 0249 432411
----------------------------------------------------------------------
Educatie antiinfractionala si antivictimala • - Prezentarea legislatiei si cazuistica in unitati scolare si centrele de plasament
Numar de beneficiari - 0
Adresa - Judetul Olt; Localitatea Slatina; IPJ Olt str.M.Eminescu • Persoana de contact - Insp.dr.Popescu Alina • Telefon - 0249 432001
----------------------------------------------------------------------
Supravegherea minorilor autori de fapte penale • - Identificarea minorilor si tinerilor pentru care instanta a dispus masura libertatii supravegheate
Numar de beneficiari - 0
Adresa - Judetul Olt; Localitatea Slatina; IPJ Olt str.M.Eminescu
Persoana de contact - Scms.Deaconu Aurelian • Telefon - 0249 432001
-----------------------------------------------------------------------
Program de Planificare familiala si Educatie Sexuala 14-18 ani • - Accesul la servicii de promovarea reproducerii Promovarea metodelor
moderne de contraceptie; Educatie si igiena sexuala; Prevenirea bolilor cu transmitere sexuala; Program PN 3 al MSF - distribuirea de
anticonceptionale, prezervative • Numar de beneficiari - 0
Adresa - Judetul Olt; Localitatea Slatina; str.A.I Cuza, bl.FA21, et.1 • Persoana de contact - Dr.Deaconu Doina • Telefon - 0249 432955